SURSA: EVZ.RO
Fuga de s?r?cie este principalul factor care a determinat in ultimii ani valurile de migra?ie in randul romanilor. În lipsa banilor, romanii aleg calea str?in?t??ii f?r? ezit?ri prea mari, mai ales atunci cand au deja prieteni sau rude care le pot u?ura g?sirea unui loc de munc? ?i le pot oferi un ad?post sigur in primele zile.
În acest moment se estimeaz? c? aproximativ trei milioane de romani tr?iesc in afara grani?elor ??rii, emigra?i definitiv sau temporar.
Înainte de 1989 num?rul romanilor care au ales s? plece in str?in?tate a fost foarte mic, iar motivul principal a fost fuga de sistemul politic. Apoi, in perioada 1990-1992 a avut loc primul val de migra?ie ?i a apar?inut cet??enilor romani de origine maghiar? ?i german?, care au ales s? plece la familiile stabilite deja in aceste ??ri. Din 1992, pe fondul contextului economic a inceput mira?ia romanilor interesa?i de un venit financiar mai mare.
Principalele efecte ale acestui fenomen al migra?iei s-au observat in economie ?i in societate.
Sunt multe aspecte pozitive legate de emigrarea romanilor: bani trimi?i familiilor din ?ar? ?i efectele care deriv? (trai mai bun, ma?in?, cas? etc), mentalitatea occidental?, noi competen?e civice ?i lingvistice, gandire liber?, dezvoltarea spiritului de afaceri, incredere in for?ele proprii, o viziune schimbat? asupra vie?ii.
În acela?i timp sunt ?i efecte negative: dorul de cas? care duce la deprimare, lipsa familiei ?i a celor apropia?i, excluziunea social?, lipsa de socializare, materialism, individualism, r?ceal? fa?? de familie, arogan??.
Miliarde de euro de la romanii emigra?i
Din punct de vedere al sumelor de bani trimise de emigran?i la familiile din Romania, Eurostat estima pentru anul 2008 un total de 5,156 de miliarde de euro. Pentru anul 2009, pe fondul crizei economice suma a sc?zut considerabil, la pu?in peste 3 miliarde de euro. La nivelul Uniunii Europene, ?ara din care s-au trimis cele mai mari sume de bani, 4,820 miliarde de euro, a fost Spania, unde, de altfel, tr?iesc peste un milion de romani, fiind cea mai mare comunitate din UE, al?turi de cea din Italia.
Pre?ul pl?tit de romanii care au ales s? plece la munc? in str?in?tate nu este asumat doar de ace?tia. Impactul se resimte la nivelul intregii familii, so?ul r?mas in ?ar? ?i copiii fiind la randul lor afecta?i de ruptura familiei. Indiferent dac? este vorba despre so?ie, cu ?anse mari la un loc de munc? in menaj sau ingrijirea persoanelor, sau despre so?, cu ?anse mari in domeniul construc?iilor, desp?r?irea afecteaz? familia in aceea?i m?sur?.
Banii nu aduc fericirea, dar o intre?in?
Una dintre caracteristicile migra?iei romane?ti este legat? de faptul c? se pl?nuie?e de c?tre familie s? fie una temporar?, de 2 pan? la 5 ani, timp in care so?ul, sau ambii so?i pleca?i, s? strang? o sum? de bani prin care s? i?i sus?in? familia r?mas? in ?ar?. Emigrarea definitiv? nu este un element dominant pentru romani ?i numai aproximativ 10.000 de romani decid s? fac? acest pas. Majoritatea vede plecarea in str?in?tate doar ca pe o etap? temporar?.
Impactul desp?r?irii ?i a greut??ilor intampinate pentru cei care aleg calea str?in?t??ii se reflect? in primul rand in rela?ia cu so?ul. Num?rul cazurilor de divor? la nivel na?ional este in sc?dere, bilan?ul pe 2009 (32.341 divor?uri) fiind apropiat de cel din 2006 (32.672). Iar pentru luna iunie a acestui an num?rul divor?urilor pronun?ate este cu 87 mai mic decat pentru luna iunie a anului trecut.
Cel mai mare val al divor?urilor a coincis cu anul 2007, cand Uniunea European? ?i-a deschis grani?ele pentru Romania ?i Bulgaria. F?r? a avea acelea?i restric?ii ca in trecut ?i beneficiind de cateva avantaje suplimentare, romanii s-au inghesuit la grani?a de vest a ??rii pentru a-?i incerca norocul in str?in?tate.
Tot in anul 2007, num?rul cazurilor de divor? a ajuns la 36.308, dintre care 25.553 in mediul urban ?i numai 7.413 in mediul rural, conform Institutului Na?ional de Statistic?. Pentru anul 2008 s-a sim?it o u?oar? sc?dere a divor?urilor, bilan?ul INS indicand 35.685 de cazuri. De aceast? dat? ins?, a avut loc o cre?tere semnificativ? pentru mediul rural (10.879 de cazuri), in timp ce pentru mediul urban s-au inregistrat 24.806 cazuri.
Popula?ia din mediul rural, cu un venit mult mai mic decat in mediul urban, a ales s? plece in str?in?tate pentru a aduce familiei un sprijin suplimentar. Iar efectele economice in interiorul acestor comunit??i s-a v?zut in cateva luni: ma?ini str?ine ?i case reamenajate sau construite de la zero. În schimb, efectul advers a fost cel al cre?terii num?rului de divor?uri.
Pentru anul 2009 s-a men?inut o valoare apropiat? a divor?urilor in mediul rural (10.033 de decizii), in schimb a sc?zut valoarea in mediul urban (22.308 cazuri). Astfel, totalul pe anul trecut este de 32.341 de cupluri care au divor?at.
Elementele care au condus la aceast? situa?ie se reg?sesc, in primul rand, in lipsa comunic?rii instalat? intre cei doi so?i ?i a distan?ei. Greut??ile continu? pentru cei care r?man in ?ar? ?i se accentueaz? pentru cei pleca?i, ceea ce induce la distan?are ?i izolare. Perioadele scurte de timp in care familia se reintrege?te, vara sau de s?rb?tori, este insuficient? pentru a men?ine o rela?ie normal? de familie. Astfel, se produce instr?inarea, sentimentele se r?cesc, iar alternativa cea mai u?oar? este cea a divor?ului. R?mane doar ca bunurile dobandite cu anii in care unul dintre so?i a lucrat in str?in?tate s? fie imp?r?ite echitabil, la divor?.
Considera?i c? munca in str?in?tate face romanii mai inst?ri?i sau mai neferici?i?
Loading ...